HARDY [ardí], Alexandre (c. 1570-1632), dramaturg francez. Piesele sale, caracterizate printr-un caracter melodramatic, violența pasiunilor, bogăția stilului („Didona”, „Lucreția”), fac trecerea de la tragedia clasică la drama barocă.

HARDY [há:di], Godfrey Harold (1877-1947), matematician britanic. Prof. univ. la Oxford și Cambridge. Contribuții privind teoria numerelor, ecuațiile integrale, analiza Fourier, teoria seriilor divergente. A descoperit (1908), simultan cu fizicianul german W. Weinberg, legea geneticii care permite determinarea frecvenței anumitor tipuri într-o populație (legea H.-Weinberg).

HARDY [há:rdi], Oliver (1892-1957), actor american de film. Împreună cu Stan Laurel, a format un cuplu celebru în istoria cinematografului (cunoscut în România sub numele de Stan și Bran). În contrast evident (H. – supraponderal, autoritar, pompos, iar Laurel – slab, copilăros, plângăreț), dar completându-se perfect ca personalitate scenică, cei doi se remarcă prin abilitate pantomimică și gaguri pline de haz și inocență („Stan și Bran contrabandiști”, „Stan și Bran în Legiunea străină”, „Stan și Bran fiii deșertului”, „Stan și Bran studenți la Oxford”). Premiul Oscar: 1932 („Cutia cu muzică”).

HARDY [há:di], Thomas (1840-1928), scriitor englez. Nuvele („Micile ironii ale vieții”) și romane cu atmosferă pesimistă și fatalistă, înfățișând cel mai adesea oameni înfrânți de destin („Departe de lumea dezlănțuită”, „Întoarcerea băștinașului”, „Primarul din Casterbridge”, „Tess d’Uberville”, „Jude neștiutul”), cu tendință simbolico-filozofică, remarcabile prin adâncimea analizei psihologice. Poeme în care lirismul se îmbină cu măreția epică („Poeme din Wessex”, „Poezii despre trecut și prezent”). Drama în versuri „Suveranii”.