Elba f. fluviu în Germania, udă Dresda, Hamburgul și se varsă în Marea Nordului: 680 km.

Elba f. insulă în Mediterana, între Corsica si Italia, unde fu exilat Napoleon I (1814).

ELBA, ins. italiană în M. Ligurică, la E de ins. Corsica, cea mai mare ins. din Arh. Toscan, separată de Italia prin str. Piombino; 223,5 km²; c. 40 mii loc. Oraș pr.: Portoferraio. Relief muntos alcătuit din șisturi, granite, gabrouri. Alt. max.: 1.019 m (vf, Monte Capanne). Expl. de min. de fier. Măslini, viticultură. Pescuit. Turism. Aici a fost exilat Napoleon I (1814-1815).

ELBA (germ. ELBE, ceh. LABE), fl. în Europa Centrală (Cehia, Germania); 1.165 km. Izv. din M-ții Sudeți și se varsă în Marea Nordului, printr-un estuar, la Cuxhaven. Afl. pr.: Vltava, Saale, Havel, Elsterul Negru,. Trece prin Pardubice, Dresda, Meissen, Torgau, Magbeburg, Hamburg. Navigabil pe 947 km. Magistrală fluvială importantă, legată prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale și Occidentale.