Curaçao n. 1. una din insulele Antile, aproape de Venezuela (aparține Olandezilor): 85.000 loc.; 2. licher din coji de portocală amară (originară din Curaçao din rachiu și zahăr).

Curaçao (insulă) (port.) [ç pron. s] s. propriu n.

*Curaçao (nume de loc) (port.) [ç pron. s] s. propriu n.

CURAÇAO [curasaó], ins. în Antilele Olandeze, în M. Caraibilor, la 75 km N de Venezuela; 444 km²; 153,7 loc. (1983). Oraș pr.: Willemstad. Relief cu aspect colinar (372 m alt.). Expl. de fosforite. Rafinării de petrol. Trestie de zahăr, tutun, porumb, portocali, sisal, legume, sorg, arahide. Lichioruri renumite. Descoperită în 1499 de Alonso de Ojeda și Amerigo Vespucci. Posesiune olandeză din 1634.