-cid [At: DN³ / E: fr -cide] Element secund de compunere savantă cu semnificația: „Care ucide”.

Cid (Rodrigo de Bivar) m. 1. erou spaniol din sec. XI, supranumit Cidul, care se ilustră în luptele contra Maurilor; 2. numele unei tragedii faimoase de Corneille (1636).

CID CAMPEADOR [θid campeadór] (pe numele adevărat Rodrigo Diaz [diaΘ] de Bivar) (c. 1040-1099), cavaler spaniol. S-a remarcat în timpul Reconquistei. Întruchipare ideală a cavalerului spaniol.