O definiție pentru Centranthus (gen de plante)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CENTRANTHUS DC. (syn. Kentranthus Neck.), CENTRANTUS, fam. Valerianaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene, cca 14 specii, erbacee sau semitufe, anuale sau perene, ramificate, erecte. Frunze nedentate, la bază dentate și cele de la vîrf crestat-penate. Flori roșii, roz sau albe, în umbelă, ciorchine umbelat sau paniculă, terminale, marginea caliciului în timpul înfloritului este rulată în interior, după înflorire este divizat în 5-15 peri aspri, penați. Tubul corolei este subțire cu un pinten, marginea cu 5 lacinii îndepărtate, 1 stamină, 1 stil crestat în vîrf. Fruct plat cu o nervură în spate, purtînd în vîrf marginea caliciului format din peri asprii. Suportă bine solurile sărace, calcaroase cu pietriș și uscate, în poziții însorite.

Intrare: Centranthus (gen de plante)
Centranthus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Centranthus