brahman, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m. (relig.) Unul dintre cei patru preoți din India care celebrau sacrificiul vedic; brahmin. ♦ Cel mai important dintre acești preoți, care supraveghea ritualul. ♦ Ext. Preot, membru al castei sacerdotale, prima dintre cele patru caste indiene. 2 adj. Brahmanic. 3 s.f. pl. (filos.) Imnuri vedice și comentariul lor, care cuprinde numeroase tradiții și legende populare. • pl. -i, -e. /<fr. brahmane; cf. sanscr. Brahmana.

BRAHMAN, -Ă I. adj. brahmanic. II. s. m. f. membru al castei preoțești, prima dintre cele patru caste indiene. III. s. f. pl. imnuri vedice și comentariul lor; comentarii ale Vedelor cuprinzând și numeroase tradiții și legende populare. IV. s. m. bramin. (< fr. brahmane)