6 definiții pentru Antonie

Antonie-Vodă (din Popești) m. Domnul Munteniei, fu răsturnat prin intrigile Grecilor (1669-1672).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTONIE (251-356), călugăr ascet egiptean. Fondatorul monahismului creștin; canonizat. Este pomenit la 17 ian.

ANTONIE PLĂMĂDEALĂ (1926-2005, n. Stolniceni, Basarabia), teolog român. Mitropolit al Ardealului (din 1982). Lucrări: „Biserica slujitoare în Sfînta Scriptură, Sfînta Tradiție și în teologia contemporană”, „Dascăli de cuget și simțire românească”, „Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă”).

ANTONIE-VODĂ din Popești, domn al Țării Românești (1669-1672). Impus de partida boierească a Cantacuzinilor.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

Antonie cel Mare (250-356 d. Hr.), sfânt cuvios, sărbătorit la 17 ianuarie. La vârsta de 20 de ani și-a împărțit săracilor averea și s-a retras în deșertul Egiptului, ducându-și viața în preajma monahilor. De la vârsta de 35 de ani a trăit ca schimnic, atrăgând în preajma lui o mare mulțime de ucenici.

Antonie de la Iezerul, sfânt preacuvios, n. într-un sat de munte din jud. Vâlcea, cunoscut ca unul din marii sihaștrii ai Carpaților. Monah la schitul Iezerul din jud. Vâlcea, în 1690 s-a retras într-o peșteră mică aproape de schit, lângă care a săpat în stâncă o bisericuță, lucrând singur cu dalta și ciocanul timp de trei ani, sfințită de episcopul Ilarion al Râmnicului. Aici a dus o aspră viață de schimnic, trăind în post și neîncetată rugăciune. Credincioșii din părțile locului și din Transilvania care veneau să-i ceară sfaturi îl numeau „sfântul Antonie sihastrul”. A murit după 28 de ani de sihăstrie, fiind înmormântat în gropnița săpată de el în piatră de lângă bisericuță. A fost canonizat la 20 iunie 1992 și este sărbătorit la 23 noiembrie.

Intrare: Antonie
Antonie
nume propriu (I3)