O definiție pentru țuștit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚUȘTI2, țuștesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A arunca cu repeziciune. – Din țuști1.
Intrare: țuștit
țuștit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țuști, țuștescverb
- 1. A arunca cu repeziciune. DLRLC DLRM
- Femeia țuștește în cuptor purcelul și găina friptă. ȘEZ. XVII 38. DLRLC
-
etimologie:
- țuști (1.) DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.