5 definiții pentru ștemuit (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTEMUÍ, ștemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanșeitatea îmbinării. – Din germ. stemmen.

ȘTEMUÍ, ștemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanșeitatea îmbinării. – Din germ. stemmen.

ștemui vt [At: ORBONAȘ, MEC. 399 / Pzi: ~esc / E: ger stemmen] 1 (C. i. porțiunile sudate sau nituite ale unor bucăți de tablă, ale unor piese etc.) A presa (prin ciocănire) în vederea obținerii unei îmbinări omogene și etanșe. 2 (Reg) A dăltui (1).

ȘTEMUÍ, ștemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi (cu o daltă specială) marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru ă asigura etanșeitatea îmbinării.

ȘTEMUÍ vb. tr. a etanșa marginile tablelor nituite, cu ajutorul unei unelte speciale. (după germ. stemmen)

A ȘTEMUÍ ~iésc tranz. (piese de tablă sau de metal) A îmbina rigid prin îndoirea și presarea marginilor sau prin nituire. /<germ. stemmen

Intrare: ștemuit (part.)
ștemuit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștemuit
  • ștemuitul
  • ștemuitu‑
  • ștemui
  • ștemuita
plural
  • ștemuiți
  • ștemuiții
  • ștemuite
  • ștemuitele
genitiv-dativ singular
  • ștemuit
  • ștemuitului
  • ștemuite
  • ștemuitei
plural
  • ștemuiți
  • ștemuiților
  • ștemuite
  • ștemuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ștemui

  • 1. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanșeitatea îmbinării.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00

etimologie: