2 definiții pentru șopeltivit
Sinonime
ȘOPELTIVI vb. v. gânguri.
Arhaisme și regionalisme
șopeltivi, șopeltivesc, vb. IV (reg.) 1. (despre copii) a gânguri. 2. (despre oameni și cuvinte) a pronunța afectat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: șopeltivit
șopeltivit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
șopeltivire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)