șlegăr sn [At: L. COSTIN, GR. BĂN. 194 / V: (reg) ~eg, ~eigă sf / Pl: ~e / E: ger Schlegel] 1 (Reg) Coapsă (de pasăre sau de vită). 2 (Ban; îf șleg; șîs ~gu cel mare) Baros (1). 3 (Reg; șîf șleigă) Ciocan de lemn folosit de muncitorii forestieri.

șleg sn vz șlegăr

șleigă sf vz șlegăr

șlegăr, șlegăre, s.n. (reg.) 1. coapsă, șold (de pasăre sau de vită). 2. (în forma: șleg) baros. 3. (în forma: șleigă) ciocan de lemn folosit de muncitorii forestieri.