8 definiții pentru șistoare șitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șistoare1 sf vz șitoare1

ȘISTOÁRE, șistori, s. f. (Regional) Cingătoare, betelie (făcută, din banda mai groasă care formează marginea unei țesături). Șistori roși. TEODORESCU, P. P. 380. ♦ Fașă (1). (Atestat în forma șitocire) Cum l-a înfășat cu șitoare, îl ia în brațe. MARIAN, NA. 263. – Variantă: șitoáre s. f.

ȘISTOÁRE, șistori, s. f. (Reg.) Cingătoare, betelie. ♦ Fașă (1).

șiștoáre și șitoáre f., pl. orĭ (cp. cu vsl. šiti, a coase). Nord. Fîșie, petică cu care se strînge fusta saŭ pantaloniĭ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șitoáre, șitóri, s.f. (reg.) 1. cingătoare femeiască (țesută din lână); bată, brăcire, brâu. 2. țesătură sau împletitură lungă și îngustă cu care se înfașă copiii. 3. lizieră (la țesături sau la îmbrăcăminte), margine. 4. (în forma: șiștoare) felie (tăiată dintr-un aliment).

Intrare: șistoare
șistoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șistoare
  • șistoarea
plural
  • șistori
  • șistorile
genitiv-dativ singular
  • șistori
  • șistorii
plural
  • șistori
  • șistorilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șitoare
  • șitoarea
plural
  • șitori
  • șitorile
genitiv-dativ singular
  • șitori
  • șitorii
plural
  • șitori
  • șitorilor
vocativ singular
plural

șistoare șitoare

etimologie: