O definiție pentru însoțit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

însoțit2, ~ă a [At: PSALT. SCH. 142 / Pl: ~iți, ~e / E: însoți] 1 Acompaniat. 2 (Pop) Întovărășit. 3 Completat. 4 Căsătorit. 5 (Pop) Împerecheat.

Intrare: însoțit (adj.)
însoțit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însoțit
  • ‑nsoțit
  • însoțitul
  • însoțitu‑
  • ‑nsoțitul
  • ‑nsoțitu‑
  • însoți
  • ‑nsoți
  • însoțita
  • ‑nsoțita
plural
  • însoțiți
  • ‑nsoțiți
  • însoțiții
  • ‑nsoțiții
  • însoțite
  • ‑nsoțite
  • însoțitele
  • ‑nsoțitele
genitiv-dativ singular
  • însoțit
  • ‑nsoțit
  • însoțitului
  • ‑nsoțitului
  • însoțite
  • ‑nsoțite
  • însoțitei
  • ‑nsoțitei
plural
  • însoțiți
  • ‑nsoțiți
  • însoțiților
  • ‑nsoțiților
  • însoțite
  • ‑nsoțite
  • însoțitelor
  • ‑nsoțitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)