înserat², ~ă [At: GCR. II, 334 / V: (reg) ~săr~ / Pl: ~ați, ~e / E: însera] 1 a (Nob; d. oameni) Pe care l-a apucat noaptea undeva. 2 a (D. timp) Spre seară. 3 sn (Îlav) Pe (sau la) ~ (sau ~e) În amurg.

ÎNSERAT adj. 1 p. ÎNSERA ¶ 2 PE ~E, PE ÎNSERATELE, ⦿ PE LA ÎNSERATE loc. adv. Cînd începe a însera: merge și merge, până cînd, pe ~e, ajunge la curțile cele (CRG.); iacă-te, pe înseratele, că bate cineva la ușă (CAR.); numai ce vezi pre băieți alergînd pe la ~e încolo și încoace (MAR.).