3 definiții pentru îngălmăceală
Explicative DEX
ÎNGĂLMĂCEALĂ ... = ÎNGĂIMĂCEALĂ ...
❍ ÎNGĂIMĂCEALĂ, ÎNGĂLMĂCEALĂ sf. Trans. Încurcătură, zăpăceală, confuzie: și o țîr’ de îngăimăceală se întîmplă cînd veni vremea să-i pună numele (RET.); ori scap, ori fac o vrajbă și îngălmăceală, de se miră toată lumea (RET.) [îngăimăci; îngălmăci].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
îngălmăceală s.f. (reg., înv.) v. îngălmăcire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: îngălmăceală
îngălmăceală substantiv feminin
| substantiv feminin (F57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)