O definiție pentru îndărătnicit
Explicative DEX
îndărătnicit, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: îndărătnici] (Înv) 1 Care se împotrivește Și (înv) îndărătnicitor (1). 2 Care se încăpățânează Și (înv) îndărătnicitor (2). 3 Care perseverează Și (înv) îndărătnicitor (3).
Intrare: îndărătnicit
îndărătnicit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)