2 definiții pentru îmbăligare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbăliga vtr [At: CALENDARIU (1814), 168/24 / S și: (înv) înb~ / V: (înv) ~lega / Pzi: 3 îmbaligă / E: în- + băliga] (Înv) 1-2 A (se) băliga.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbăligá, pers. 3 sg. îmbáligă, vb. I refl. (reg.) a se băliga.

Intrare: îmbăligare
îmbăligare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbăligare
  • ‑mbăligare
  • îmbăligarea
  • ‑mbăligarea
plural
  • îmbăligări
  • ‑mbăligări
  • îmbăligările
  • ‑mbăligările
genitiv-dativ singular
  • îmbăligări
  • ‑mbăligări
  • îmbăligării
  • ‑mbăligării
plural
  • îmbăligări
  • ‑mbăligări
  • îmbăligărilor
  • ‑mbăligărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)