O definiție pentru împăturătură
Explicative DEX
împăturătură sf [At: LB / Pl: ~ri / E: împătura + -ură] 1 Împăturire. 2 (Ccr) Obiect împăturit.
Intrare: împăturătură
împăturătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)