6 definiții pentru zen
Explicative DEX
zen s.n. (relig.) Sectă budistă din Japonia, datînd din Evul Mediu, care se bazează în special pe educarea unei anumite conduite, pe o tehnică specială de meditație filosofică, menită să stimuleze concentrarea gîndirii, și pe antrenament fizic special. • /<fr. zen; cuv. japonez.
ZEN s. n. Sectă budistă din Japonia care se bazează pe educarea unei anumite conduite, pe o tehnică specială de meditație filozofică, menită să stimuleze concentrarea gândirii. (din fr. zen)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Ortografice DOOM
+zen2 s. n., art. zenul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+zen1 adj. invar. (budism ~, a fi ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Enciclopedice
zen s. n. Doctrină religioasă autonomă hindusă, bazată pe budism, care pune accentul pe contemplația mistică și dezvoltă credința în iluminarea interioară instantanee. A fost elaborată în India de călugărul hindus Bodhidharma în sec. 6 d. Hr. și a pătruns și în Japonia în sec. 16-17, unde astăzi este foarte răspândită mai ales ca doctrină filozofică profană. – Din fr. zen.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
zen s. invar. (tox.) LSD-25.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zensubstantiv neutru zenadjectiv invariabil
- 1. Sectă budistă din Japonia care se bazează pe educarea unei anumite conduite, pe o tehnică specială de meditație filozofică, menită să stimuleze concentrarea gândirii. MDN '00
etimologie:
- zen MDN '00