4 definiții pentru zbigui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zbigui v vz zbengui

zbéguĭ (mă) și -ĭésc (vest) și zbeng- (est) v. refl. (vsl. sŭ-bĭegnonti, a alerga împreună, d. bĭegati, a fugi. V. bejenie, pribeag, zghihuĭ). Zburd, mă joc sărind orĭ alergînd: zbeguindu-se (ChN. I, 14). – În Ban. zbi- (R. C. 258).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZBIGUÍ, zbiguiésc, vb. IV. (Mold.; Var.) Zbihui. (din zbeg; cf. zbegui)

Intrare: zbigui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbigui
  • zbiguire
  • zbiguit
  • zbiguitu‑
  • zbiguind
  • zbiguindu‑
singular plural
  • zbiguiește
  • zbiguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zbiguiesc
(să)
  • zbiguiesc
  • zbiguiam
  • zbiguii
  • zbiguisem
a II-a (tu)
  • zbiguiești
(să)
  • zbiguiești
  • zbiguiai
  • zbiguiși
  • zbiguiseși
a III-a (el, ea)
  • zbiguiește
(să)
  • zbiguiască
  • zbiguia
  • zbigui
  • zbiguise
plural I (noi)
  • zbiguim
(să)
  • zbiguim
  • zbiguiam
  • zbiguirăm
  • zbiguiserăm
  • zbiguisem
a II-a (voi)
  • zbiguiți
(să)
  • zbiguiți
  • zbiguiați
  • zbiguirăți
  • zbiguiserăți
  • zbiguiseți
a III-a (ei, ele)
  • zbiguiesc
(să)
  • zbiguiască
  • zbiguiau
  • zbigui
  • zbiguiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)