ZAVERĂ (pl. -eri) sf. 1 Răscoala eteriștilor din a. 1821 cu scopul de a libera Grecia de subjugul Turcilor (👉 P. IST.): de la ~ rămăseseră în țară trupe turcești (I.-GH.) ¶ 2 pr. ext. F Răscoală, revoluție: asta e o ~ tainică împotriva vieții noastre (FIL.); s’auzea de ciumă și se vorbea de Cîrjalii, de Zaporojeni și de ~ (I.-GH.); st! parcă s’a mai depărtat zavera (CAR.); cuvîntul „zavera”... ajunge să ’nsemne în mintea poporului groaza și urgia sălbătăciei omenești (CAR.); (P): în urma zaverei, mulți viteji s’arată (ZNN.) [bg. zavěra].