Alchemilla vulgaris L. Specie care înflorește vara. Flori în număr mare, galbene-verzui, în cime corimbiforme, rare, globuloase. Frunze tulpinale mai mici, cele ale rozetei reniforme. palmat-lobate, pînă la 9 lobi, verzi, galbeni sau albăstrui, de obicei pubescente, dentate sau crestate. Plante erbacee, perene.

Aquilegia vulgaris L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori îndreptate în jos (5 sepale oblonge, ovate, 5 petale infundibuliforme, prelungite cu cîte 1 pinten cu vîrful curbat) mari, cu pedunculii scurți, roșii-purpurii, albastre-violet, rar albe. în panicule rare. Frunze, pe partea superioară slab-verzi-cenușii, pe cea inferioară mai puternic, tripenat-sectate cu foliolele trilobate. Plantă înaltă pînă la 0,80 m, tulpină puțin ramificată cu vîrfurile fin-pubescente, iar în partea inferioară glabră, cu multe flori.

Aruncus vulgaris Raf. (syn. A. silvester Kostel.; Spiraea aruncus L.). Specie ce înflorește vara. Flori crem-albe, în racem mare, paniculat. Frunze de multe ori penate cu foliolele lungi de 2-5 cm, biserate, ovate, neegal-dentate. Plantă, pînă la 2 m înălțime, perenă.

Barbarea vulgaris R. Br. Specie bienală cu tulpină înaltă de cca 55 cm, spre vîrf ramificată, purtînd frunze nelobate, lobate, dentate la bază, penate cu un lob mare, cordiform. Înflorește primăvara-vara. Flori (sepale de 2 ori mai scurte decît petalele) așezate în ciorchini. Păstaie erectă cu pețiol subțire.

Berberis vulgaris L. Specie care înflorește primăvara. Flori (6 petale, 6 sepale, 6 stamine) mici, galbene, cu miros neplăcut, dispuse în raceme pendente. Frunze (cca 4 cm lungime) obovate, fin-dințate, glabre, pețiolate, așezate în fascicule. Arbust (cca 3 m înălțime) cu ramuri erecte, spinoase (spini trifurcați, 2 cm lungime). Fructe, bace ovoide de culoare roșie, pendente și persistente pe plantă pînă iarna tîrziu. Scoarță cenușie și lemn galben (Pl. 12, fig. 71).

Dracunculus vulgaris Schott (syn. Arum dracunculus L.). Specie cu spată în formă de cornet, cca 28 cm lungime, la bază umflată, roșie-purpur, spadice negru mai lung decît spata, la bază poartă florile care emană un miros neplăcut. Frunze cu pețioli viguroși, marmorați, cca 1 mm lungime, penate, cu 15 segmente. Rizomi tuberizați, plați, cca 8 om lățime. Tulpină (80 cm înălțime) pătată. Înflorește vara. Nu prea rezistă afară, în zonele reci.

Filipendula vulgaris Moench. (syn. F. hexapetala Gilib; Spiraea filipendula L.; Ulmaria filipendula Hill.). Specie care înflorește vara. Flori albe-crem sau puțin rozee, mirositoare, acoperite cu peri aspri, sesile, în corimbe grupate în panicule terminale. Fructe, capsule acoperite cu peri scurți. Plantă (cca 70 cm înălțime) cu fibrele rădăcinilor, la capăt, tuberiform-îngroșate, tulpină simplă, erectă. Frunze întrerupt-penate; nu prea mari, foliole oblonge, incis-penat-fidate, pe ambele părți verzi.

Hydrocotyle vulgaris L. Specie care înflorește vara. Flori foarte mici, albe său roșietice, dispuse 3-5 în mici umbele capitate, la subsuoara frunzei, pe pedunculi filamentoși. Plantă erbacee, perenă, înaltă de cca 30 cm, glabră, tîrîtoare, filiformă; ramificată, cu rădăcini adventive la noduri. Frunze alterne, rotunde, circulare, peltate, crenate și puțin crestate, pe partea superioară glabre, pe cea inferioară slab-pubescente, pe un pețiol lung, drept și acoperit cu peri.

Linaria vulgaris Mill. Specie care înflorește din primăvară pînă în toamnă. Flori galbene-aurii, în raceme terminale, dense, cu glande pubescente. Frunze alterne, liniar-lanceolate. Fructul, o capsulă cu semințe aripate.

Lysimachia vulgaris L. Specie care înflorește vara. Flori (caliciul cu marginile diviziunilor înconjurate cu o margine roșie, petale ovate cu marginiFe glabre) galbene, în panicule sub formă de racem, dispuse terminal pe tulpină sau la subsuoara frunzelor. Frunze ovat-oblonge, cîte 3-4, în verticil, scurt-pețiolate, pe partea inferioară puțin păroase. Plantă erbacee, perenă, înaltă de cca 90 cm, tulpină dreaptă.

Opuntia vulgaris Mill. (syn. O. monacantha Haw.). Specie cu flori galbene, cu diametrul de 10 cm. Articulații ovoide, verzi, glochide galbene-maronii cu 1 spin galben sau maro, iar mai tîrziu 2-3.

Pinguicula vulgaris L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori, cca 2 cm lungime, violacee, cu o pată albă în interior, pinten drept, subulat, mai scurt decît tubul corolei singulare, peduncul de 6-12 cm lungime. Buza superioară bilobată, cea inferioară trilobată, mai lungă. Fruct, capsulă ovată.

Prunella vulgaris L. Specie originară din Europa, Asia continentală, Africa de N. înflorește vara-toamna. Flori albastre-violacee, rar albe, (4 stamine, labiul superior al caliciului cu 3 dinți, cel inferior cu 2 dinți, ambele buze mucronate) dispuse în spic scurt, terminal. Plantă erbacee, perenă, cu tulpină pubescentă. Frunze nedivizate, pețiolate, alungit-eliptic-ovate, uneori penat-fidate cu lobi liniari sau alungit-eliptici.

Syringa vulgaris L. Specie care înflorește primăvara. Flori lila, simple sau duble, plăcut mirositoare (caliciul mic, campanulat, cu 4 dinți, corolă cu tub de 1 cm lungime, cu 4 lobi patenți, 2 stamine), dispuse în panicule de pînă la 20 cm lungime, multiflore. Frunze ovate sau lat-ovate, la bază cordate, pînă la 12 cm lungime, acuminate, pețiol cca 2,5 cm lungime, glabre, verzi-întunecat. Arbust pînă la 7 m înălțime, ramuri drepte, lujerii puțin muchiați.

Thymus vulgaris L. Specie care înflorește vara-toamna, flori lila-roz, cîte 3-6, în verticil terminal sau în axa frunzei, deseori în spic. Frunze, liniare pînă la eliptice, scurt-pețiolate, cu marginea rulată, tomentoase pe partea inferioară, glabre pe cea superioară. Tulpină bogat ramificată, pînă la 30 cm înălțime, dreaptă, aromatică.

Utricularia vulgaris L. Specie care înflorește vara. Flori galbene (caliciu adînc-bilobat, corolă cu un pinten și gîtul închis), pînă la 8, în racem terminal, pe tulpină. Frunze ovate, submerse, penat-fidate cu segmente de mai multe ori sectate, cu multe vezicule aerifere. Plantă erbacee, perenă, de bazine nu prea adînci.

Viscaria vulgaris Bernh. (syn. Lychnis viscaria L.; Viscaria viscosa Aschers.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-carmin, roz-roșii, roz-purpur, rar albe. Frunze radicale, oblong-lanceolate, îngustate în pețiol, cele caulinare liniar-lanceolate. Plantă erbacee, perenă, pînă la 0,50 m înălțime, tulpină glabră, la noduri, spre vîrf, lipicioasă.