3 definiții pentru voiniu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

voiniu sm [At: DL / Pl: ~ii / E: voină + -iu] (Mun) 1 Voină (1). 2 Logodnic.

VÓINIU, voinii, s. m. (Regional) Voinea. Dur, dur, dur, negrule, dur, Că nu-i fur, ca să te fure, Ci îmi este voiniul meu, Voiniul meu, stăpînul tău, Ginerel părinților, Cumnățelul fraților. TEODORESCU, P. P. 74.

VÓINIU, voinii, s. m. (Reg.) Voinea.

Intrare: voiniu
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voiniu
  • voiniul
  • voiniu‑
plural
  • voinii
  • voiniii
genitiv-dativ singular
  • voiniu
  • voiniului
plural
  • voinii
  • voiniilor
vocativ singular
  • voiniule
plural
  • voiniilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

voiniu

  • exemple
    • Dur, dur, dur, negrule, dur, Că nu-i fur, ca să te fure, Ci îmi este voiniul meu, Voiniul meu, stăpînul tău, Ginerel părinților, Cumnățelul fraților. TEODORESCU, P. P. 74.
      surse: DLRLC

etimologie: