O definiție pentru vindecătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vindecătu sf [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 210r/31 / Pl: ~ri / E: vindeca1 + -tură] 1 (Înv) Vindecare (1). 2 Cicatrice. 3 (Îvr; fig) Astupare (a unei crăpături, a unei găuri etc.).

Intrare: vindecătură
vindecătură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.