verbatim adv. Cuvînt cu cuvînt, exact. • /<lat. verbatim.

verbatim adv. (cuv. lat.) Cuvânt cu cuvânt, exact ◊ „Ar trebui să reproduc verbatim, dat fiind caracterul ireproductibil al limbii de lemn bine stăpânite.” ◊ Rev. 22 511 VIII 93 p. 4 (cf. Verbatim, titlul cărții lui J. Attali, Paris 1995)