varoș¹ sn [At: AXINTE URICARIUL, LET. II, 163/37 / V: ~ruș / Pl: ? / E: tc varoș] (Înv) Parte a unui oraș situată în afara fortificațiilor.

varoș², ~ă [At: COD. TOD. 231 / V: (reg) ~răș / A și: ~roș / Pl: ~i, ~e / E: mg vörös] 1 a (Trs; Ban; înv) Roșu. 2 sf, a (Reg) (Oaie) care are pete roșcate sau gălbui pe cap și pe bot, care are botul negru sau care este de culoare albă, cu pete roșii pe picioare și pe bot.

varoș¹ s.n. (înv.) Parte a unui oraș situată în afara fortificațiilor. • și varuș s.n. /<tc. varoș.

varoș², -ă adj. (reg.) Roșu. ♦ (despre oi) Care are pete roșcate sau gălbui pe cap și pe bot. • acc. și varoș. pl. -i, -e. /<magh. vörös.

varăș, ~ă a vz varoș²

varuș sn vz varoș¹

varuș s.n. v. varoș¹.

varoș s. n. – Suburbie, mahala. Tc. varoș (Tiktin), cf. sb. varoš. Sec. XVIII, înv.

VAROȘ adj. (Ban.) Roșu. Városh. Rubens. AC, 376. Etimologie: magh. vörös. Vezi și văroșatec.