2 definiții pentru vagabondant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vagabondant, ~ă a [At: BOLINTINEANU, O. 406 / Pl: ~nți, ~e / E: vagabonda după modelul unor cuvinte ca palpitant, penetrant] (Îvr) Caracteristic vagabondului (1).

VAGABONDÁNT, -Ă, vagabondanți, -te, adj. (Neobișnuit) De vagabond. Tu nu vei urmări viața vagabondantă a slujbelor, nu-i așa? BOLINTINEANU, O. 406.

Intrare: vagabondant
vagabondant adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vagabondant
  • vagabondantul
  • vagabondantu‑
  • vagabondantă
  • vagabondanta
plural
  • vagabondanți
  • vagabondanții
  • vagabondante
  • vagabondantele
genitiv-dativ singular
  • vagabondant
  • vagabondantului
  • vagabondante
  • vagabondantei
plural
  • vagabondanți
  • vagabondanților
  • vagabondante
  • vagabondantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vagabondant

etimologie: