vărgătură sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: vărga + -ătură, (4) cf și it vargatura, (5) fr vergeture] 1 (Rar; mpl) Vargă (34). 2 (Mun) Țesătură vărgată. 3 (Mun; înv; dep) Epitet folosit de țărani pentru o persoană îmbrăcată în haine de orășean. 4 Ansamblu de linii paralele, orizontale (sau verticale) vizibile prin transparență, pe care le prezintă anumite tipuri de hârtie. 5 (Med; înv; rar; lpl) Vergeturi.

vărgătură s.f. 1 Ansamblu de linii paralele, orizontale sau verticale, vizibile prin transparență, pe care le prezintă anumite tipuri de hîrtie. 2 (mai ales la pl.) Dungă, linie. • pl. -i. /vărga + -ătură; cf. și it. vergatura.