văgăli v vz vâgăli

văcăi² v vz vâgăli

vâgăi v vz vâgăli

vâgăli [At: ȘEZ. III, 91 / V: (reg) văcăi, ~ăi, ~gâi, văgăli, ~gâli / Pzi: ~lesc, 3 și vâgăle / E: ger wackeln] 1 vi (Trs; Mol; d. oameni) A-și balansa mâinile (în timpul mersului). 2 vi (Reg; îe) A ~ cu capul A da din cap (ca aprobare sau ca negare). 3 vt (Reg; îe) A ~ (pe cineva) cu brâncile A pălmui. 4 vi (Reg) A bâjbâi pe întuneric, pentru a descuia o ușă sau un lacăt. 5 vi (Trs; d. câini) A-și manifesta bucuria dând din cap sau din coadă. 6 vi (Ban; fig; d. inimă; îf văcăi) A zvâcni.

vâgâi v vz vâgăli

vâgâli v vz vâgăli