KNIPHOFIA Moench., CNIFOFIA, TRITOMA, fam. Liliaceae. Gen originar din Africa tropicală și de S și Madagascar, pînă la 70 specii, erbacee, cu rizomi și: rădăcini groase, tulpină cilindrică simplă, viguroasă, erectă, lipsită de flexibilitate. Frunze la baza plantei, lungi, drepte, enziforme, caniculate, pieloase, rigide. Flori (petale concrescute, cu o nervură, numai vîrfurile ovate sau triunghiulare sînt libere, 6 stamine intercalate la baza florii, de obicei exerte, stil exert, antere, oblonge sau liniare, sepale puțin gîtuite peste ovar) înguste, cilindrice, galbene, galbene cu roșu sau roșii-aprins, roșii-cărămizii dispuse în raceme sau spice dense, terminal pe tulpină (Pl. 43, fig. 254).

Kniphofia burchellii Kunth (syn. K. laxiflora Kunth. Tritoma burchellii Sw.). Specie care înflorește toamna. Flori roșii la bază, spre vînf galbene, în raceme de pînă la 14 cm lungime. Frunze pînă la 0,90 m lungime, verzi, cu numeroase nervuri.

Kniphofia macowanii Bak. (syn. Tritoma macowanii hort. Specie care înflorește vara- toamna. Flori galbene-portocalii, în spice de pînă la 14 cm lungime. Frunze verzi, lungi pînă la 0,50 m. Tulpini numeroase, înalte pînă la 0,85 m.

Kniphofia pumila Kunth (syn. Tritoma pumila Ker.). Specie care înflorește vara. Flori galbene, la bază roșii. Frunze lungi pînă la. 0,55 m și late de 2 cm, verzi-cenușii, cu cca 12 nervuri.

Kniphofia uvaria Hook. (syn. K. aloides Moench; Tritoma uvaria Ker.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori în axa bracteelor, roșietice, mai întîi erecte, roșii-corai, apoi pendente, roșii-portocalii și, în final, verzi-gălbui; spre vîrf, într-o inflorescență foarte densă, pe un peduncul cilindric, lung pînă la 1,20 m. Frunze, la baza plantei (pînă la 1,30 m lungime), erecte, enziforme, fin-dentate sau nedentate, gri-verzi.