2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
trită1 sf [At: ALR SN II h 347/2 / Pl: ~iți / E: nct] (Reg) Orcic.
trită2 sf [At: H XVIII, 284 / E: nct] (Reg) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triță1 sf [At: MARIAN, S. R. I, 206 / Pl: ~țe / E: ucr трийця] (Buc) Lumânare rămasă de la Bobotează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triță2 sf [At: BARONZI, L. 146 / E: nct] (Reg) Planta Endocarpon fluviatile.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
trită s.f. (reg.) orcic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triță1, trițe, s.f. (reg.) lumânare rămasă de la Bobotează.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triță2, s.f. (reg.) numele unei plante.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: trită
trită substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: triță
triță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||