2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRAGUS s. n. proeminență mică a cartilajului pavilionului urechii, înaintea conductului auditiv extern. (< fr. tragus)
trăguș sn [At: LEXIC REG. II, 32 / Pl: ~e / E: tragă1 + -uș] 1-2 (Olt; șhp) Trăgută (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tragus
tragus substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: trăguș
trăguș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tragus, tragusurisubstantiv neutru
- 1. Proeminență mică a cartilajului pavilionului urechii, înaintea conductului auditiv extern. MDN '00
etimologie:
- tragus MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.