trăirism s. n. Curent filozofic românesc, variantă a „filozofiei vieții”, care afirmă primatul trăirii asupra rațiunii, trăirea mistică fiind singura cale spre absolut. Experiența trăiristă a conferit accepții diferite aceleiași atitudini filozofice: de la ortodoxismul lui Nichifor Crainic la misticismul indian al lui Mircea Eliade și până la existențialismul nihilist al lui Emil Cioran. – Din trăire + suf. -ism.