4 definiții pentru tivilichi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tivilichiu1 sn vz tivilichie

tivilichiu2, ~ie [At: (a. 1790) IORGA, S. D. VIII, 84 / V: (înv) tevecheliu, (reg) tilibichiu, tilivichiu, ~lchiu / Pl: ~ii, ~ie / E: tc tevekkeli] 1-2 a, av (Înv) (Care este) neprevăzător. 3 a (Înv) Naiv. 4 a (Pop) Bine dispus Si: vesel. 5 a (Pop) Vioi. 6 a (Pop) Guraliv (2). 7 a (Reg) înalt și zvelt. 8-9 a, av (Reg) (Care este) elegant. 10-11 a, av (Reg) (Care este) înzorzonat. 12 a (Reg) Care se alintă. 13 a (Reg) Care face pe grozavul.

tivilichiu a. 1. Mold. om căruia îi place s’aibă totul gata, iute și curat; 2. Tr. svelt. [Origină necunoscută: cf. Munt. ivilichiu, svelt (din turc. EVVELKI)].


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tivilíchi (-che), adj. – Liniștit, mulțumit. Tc. teveleki „încrezător” (Tiktin).

Intrare: tivilichi
tivilichi adjectiv
adjectiv (A117)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tivilichi
  • tivilichiul
  • tivilichiu‑
  • tiviliche
  • tivilichea
plural
  • tivilichi
  • tivilichii
  • tivilichi
  • tivilichile
genitiv-dativ singular
  • tivilichi
  • tivilichiului
  • tivilichi
  • tivilichei
plural
  • tivilichi
  • tivilichilor
  • tivilichi
  • tivilichilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)