3 definiții pentru teter


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

teter sm [At: LUNGIANU, CL. 44 / Pl: ~i / E: ns cf nete, neder, tencher] (Mun) 1 Tânăr fără căpătâi Si: haimana. 2 (Pex) Tânăr prost.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

téter (-ră), adj. – Prost, nătărău, gogoman. Creație expresivă, cf. neder, rus. otetjum. În Munt.Der. teterează, s. m. (prost), cu suf. -ză; tititez, s. n. (hădărag de moară; sfîrlează; om neastîmpărat, spiriduș; copil, obraznic, băgăreț), dublet al cuvîntului anterior; tuturigă, s. f. (Bucov., volantul batozei); titiri, vb. (Mold. de S, a se aranja, a se dichisi); chichia, vb. (Mold., a piui); chichirez, s. n. (hădărag; mecanism, dispozitiv; artificiu, grație, farmec); terteleac (var. terteleci), s. n. (Olt., titirez, hădărag), pe care Drăganu, Dacor., V, 376, îl explică prin mag. tördelék, cf. perpelici. Explicațiile lui titirez porninid de la ceh. titerka „jucărie” (Cihac, II, 413); de la it. trotolla sau ngr. τρέτουλας (Tiktin); de la bg. tutračka (Candrea) nu sînt satisfăcătoare. Aceleiași rădăcini pare să aparțină titilă, s. f. (căpățînă, tărtăcuță; vîrf de munte sau de deal), cu var. ticlău, s. n. (culme, vîrf).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

téter, téteri, s.m. (reg.) tânăr haimana, netot.

Intrare: teter
teter adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teter
  • teterul
  • teteru‑
  • teteră
  • tetera
plural
  • teteri
  • teterii
  • tetere
  • teterele
genitiv-dativ singular
  • teter
  • teterului
  • tetere
  • teterei
plural
  • teteri
  • teterilor
  • tetere
  • teterelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)