tesaloniceni s. m. pl. Locuitori ai orașului Tesalonic (azi Salonic), capitala Macedoniei. Important centru comercial, orașul avea o populație eterogenă și politeistă. Sf. apostol Pavel întemeiază aici în anul 50 d. Hr., în a doua sa călătorie misionară, o puternică comunitate creștină, căreia îi trimite din Corint, în anul 53 d. Hr., două epistole pentru întărirea credinței lor și lăudându-le statornicia. ◊ Epistola întâi și a doua către tesaloniceni v. epistolă. – Din Tesalonic (n. pr.).