Definiția cu ID-ul 355977:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAHÂN ~uri n. Făină obținută prin măcinarea semințelor uleioase prăjite (de nuci, floarea-soarelui, arahide, migdale, susan etc.), folosită pentru a prepara halvaua. /<turc. tahin