2 definiții pentru tablăbirău
Explicative DEX
tablăbirău sm [At: ALR II, 3604/316 / Pl: ~ăi / E: mg táblabiró] (Trs; înv) Judecător.
Regionalisme / arhaisme
tablăbirău s.m. (înv.) judecător.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tablăbirău
tablăbirău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)