2 definiții pentru tărăgeac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tărăgeac sn [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ? / E: nct] (Reg) Tinichea (1) cu care se astupă gura cuptorului.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tărăgeác s.n. (reg.) tinichea de astupat gura cuptorului.

Intrare: tărăgeac
tărăgeac substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărăgeac
  • tărăgeacul
  • tărăgeacu‑
plural
  • tărăgeacuri
  • tărăgeacurile
genitiv-dativ singular
  • tărăgeac
  • tărăgeacului
plural
  • tărăgeacuri
  • tărăgeacurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)