2 definiții pentru tărăgeac
Explicative DEX
tărăgeac sn [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ? / E: nct] (Reg) Tinichea (1) cu care se astupă gura cuptorului.
Arhaisme și regionalisme
tărăgeac s.n. (reg.) tinichea de astupat gura cuptorului.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tărăgeac
tărăgeac substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)