O definiție pentru tărăgănător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂRĂGĂNĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care tărăgănează; care temporizează. /a (se) tărăgăna + suf. ~tor

Intrare: tărăgănător
tărăgănător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărăgănător
  • tărăgănătorul
  • tărăgănătoru‑
  • tărăgănătoare
  • tărăgănătoarea
plural
  • tărăgănători
  • tărăgănătorii
  • tărăgănătoare
  • tărăgănătoarele
genitiv-dativ singular
  • tărăgănător
  • tărăgănătorului
  • tărăgănătoare
  • tărăgănătoarei
plural
  • tărăgănători
  • tărăgănătorilor
  • tărăgănătoare
  • tărăgănătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)