2 definiții pentru tămădaș
Explicative DEX
tămădaș sn [At: CABA, SĂL. 101 / Pl: ? / E: mg támadás] (Reg) Proveniență.
Arhaisme și regionalisme
tămădaș s.n. (reg.) origine, proveniență.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tămădaș
tămădaș substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)