2 definiții pentru tămădaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tămădaș sn [At: CABA, SĂL. 101 / Pl: ? / E: mg támadás] (Reg) Proveniență.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tămădáș s.n. (reg.) origine, proveniență.

Intrare: tămădaș
tămădaș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tămădaș
  • tămădașul
  • tămădașu‑
plural
  • tămădașuri
  • tămădașurile
genitiv-dativ singular
  • tămădaș
  • tămădașului
plural
  • tămădașuri
  • tămădașurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)