Definiția cu ID-ul 512864:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tînjálă (-jéli), s. f.1. Oiște de căruță care se adaugă cînd se folosește un alt atelaj sau pereche de boi. – 2. Oiște care unește jugul la povara trasă pe boroană. Sl. tęžalo (Cihac, II, 411; Ivănescu, BF, VI, 104). – Der. tînjelar, s. n. (oiște atașată); tînjeluță, s. f. (furca terminală a oiștei sau oiștea atașată).