2 definiții pentru susuros
Explicative DEX
susuros, ~oasă a [At: 1841 FM 2691/10 / Pl: ~oși, ~oase / E: susura + -os] (Îvr; d. ape care curg, d. frunze bătute de vânt, d. adieri ale vântului) Susurător (1).
Arhaisme și regionalisme
susuros, susuroasă, adj. (înv.; despre ape care curg, despre frunze, despre vânt) susurător.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: susuros
susuros adjectiv
| adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)