2 definiții pentru suruleț

Explicative DEX

suruleț sm [At: FOLC. OLT-MUN. II, 226 / Pl: ~i / E: sur + -uleț] (Șhp) 1-2 (Cam) sur (1) Si: suruț (1-2). 3 Cal care bate în sur (1).

Regionalisme / arhaisme

suruleț, suruleți, s.m. (reg.) cal care bate în sur; suruț.

Intrare: suruleț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suruleț
  • surulețul
  • surulețu‑
plural
  • suruleți
  • suruleții
genitiv-dativ singular
  • suruleț
  • surulețului
plural
  • suruleți
  • suruleților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)