opțiuni

4 definiții pentru supăralnic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

supăralnic, ~ă a [At: ANTIM, ap. GCR II, 6/15 / V: ~rel~ / Pl: ~ici, ~ice / E: supăra + -alnic] 1 (Înv) Supărător (3). 2 (Înv; d. oameni) Supărăcios (3). 3 (Îrg; d. oameni) Supărat2 (10). 4 (Reg) Ursuz.

supărálnic, -ă adj. L. V. Rar. Supărător. Supărăcios.

supărelnic, ~ă a vz supăralnic

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

supăralnic, supăralnică, adj. (înv.) 1. supărător. 2. supărăcios. 3. (reg.) supărat, abătut, amărât, cătrănit.

Intrare: supăralnic
supăralnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supăralnic
  • supăralnicul
  • supăralnicu‑
  • supăralnică
  • supăralnica
plural
  • supăralnici
  • supăralnicii
  • supăralnice
  • supăralnicele
genitiv-dativ singular
  • supăralnic
  • supăralnicului
  • supăralnice
  • supăralnicei
plural
  • supăralnici
  • supăralnicilor
  • supăralnice
  • supăralnicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)