sumuțare sf [At: BARCIANU / Pl: ~țări / E: sumuța] (Pop) 1 Asmuțire (1) (a câinilor). 2 (Pex) Întărâtare (a câinilor). 3 (Spc) Îndemnare (prin vorbe, prin scoatere de sunete caracteristice, prin gesturi etc.) a cailor să pornească, să meargă mai repede. 4 Scoatere de sunete specifice, prin țuguierea buzelor, pentru a manifesta simpatie față de un copil sau animal Si: sumuțat (3). 5 (Reg; prin confuzie) Înfruntare cu vorbe a cuiva (ripostându-i, repezindu-l etc) Si: (reg) sumuț.