Definiția cu ID-ul 429869:
Arhaisme și regionalisme
stăvilitor, stăvilitoare, adj. (înv.) 1. care întrerupe brusc; care face să înceteze sau să atenueze. 2. care împiedică, nu îngăduie să se producă, să evolueze.
stăvilitor, stăvilitoare, adj. (înv.) 1. care întrerupe brusc; care face să înceteze sau să atenueze. 2. care împiedică, nu îngăduie să se producă, să evolueze.