2 definiții pentru spârcâitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spârcâitor, ~oare a [At: ISPIRESCU, ap. GCR II, 371 / V: ~căi~ / Pl: ~i, ~oare / E: spârcâi + -tor] (Reg) Care se spârcâie (1).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spârcâitór, spârcâitoáre, adj. (reg.) care se spârcâie.

Intrare: spârcâitor
spârcâitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spârcâitor
  • spârcâitorul
  • spârcâitoru‑
  • spârcâitoare
  • spârcâitoarea
plural
  • spârcâitori
  • spârcâitorii
  • spârcâitoare
  • spârcâitoarele
genitiv-dativ singular
  • spârcâitor
  • spârcâitorului
  • spârcâitoare
  • spârcâitoarei
plural
  • spârcâitori
  • spârcâitorilor
  • spârcâitoare
  • spârcâitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)