2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Sierra f. lanț de munți (în Spania): Sierra Morena.

Nevada (Sierra) f. 1. lanț de munți în Spania, între Guadalquivir și mare; 2. lanț de munți în Statele-Unite, paralel cu Pacificul. ║ unul din Statele-Unite americane la E. de California: 77.300 loc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+Sierra Leone (stat) (desp. Sier-) s. propriu f., g.-d. Sierrei Leone

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PACARAIMA (SERRA/SIERRA PACARAIMA sau PAKARAIMA), lanț muntos în partea de N a Americii de S, extins pe c. 400 km lungime pe terit. Braziliei, Guyanei și Venezuelei; formează cumpăna de ape dintre fl. Orinoco și Amazon. Alt. max.: 2.772 m (vf. Roraima).

SANTA CRUZ. 1. (NENDO sau NDENI), arh. vulcanic și coraligen în SV Oc. Pacific (Melanezia), în statul insular Solomon, situat la 402 km E de arh. Solomon; 938 km2. Ins. pr.: Santa Cruz (Nendo sau Ndeni), Utupua, Vanikoro. Plantații de cocotieri. Pescuit. Descoperit în 1595 de exploratorul spaniol Alvaro de Mendaña de Neira. 2. V. Saint Croix. 3. Prov. în extremitatea de S a Argentinei, în Patagonia, extinsă între Oc. Atlantic în E și Cordillera Andină în V, la granița cu Chile; 243,9 mii km2; 196,9 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: Rio Gallegos. Afectată de vânturi și furtuni frecvente. Creșterea ovinelor. Păduri, lacuri glaciare. Turism. Parcurile naționale Los Glaciares (4,5 mii km2) și Perito Moreno (1,2 mii km2). Pădure pietrificată, declarată monument al naturii (1954), extinsă pe 35 km2. 4. (numele complet: SANTA CRUZ DE LA SIERRA), oraș în partea central-estică a Boliviei, pe râul Piray, la 480 km SE de La Paz și 290 km NE de Sucre; centrul ad-tiv al departamentului Santa Cruz; 1,1 mil. loc. (2001). Aeroportul Viru-Viru. Nod rutier. Expl. de petrol, gaze naturale, min. de fier și de mangan. Rafinărie de petrol. Ind. petrochimică, de prelucr. a lemnului, textilă, pielăriei și alim. (ulei de soia, zahăr, rom, preparate din carne și lapte, alcool). Centru comercial și piață agricolă pentru cafea, cacao, tutun, orz, soia, trestie de zahăr, fructe, bovine. Universitate (1879). Fundat în 1561 de conchistadorul spaniol Nuño de Chávez pe locul azi al orașului San José de Chiquitos, a fost nevoit să se mute pe vatra actuală în 1595 din cauza atacului amerindienilor. În 1811 locuitorii S.C. și-au proclamat independența față de Spania.

SIERRA DE GREDOS, culme muntoasă în Spania central-vestică, la SV de Sierra de Guadarrama. Lungime: 150 km. Alt. max.: 2.592 m (Pico de Almanzor). Păduri mixte.

SIERRA DE GUADALUPE, culme muntoasă în Spania Centrală, între Tajo și Guadiana, la V de Montes de Toledo. Alt. max.: 1.736 m (Cabeza del Moro). Păduri mixte.

SIERRA DE GUADARRAMA, lanț muntos în partea central-nordică a Spaniei, la NV de Madrid. Lungime: 180 km. Alt. max.: 2.430 m (Pico de Peñalara). Alcătuit din roci cristaline. Pe înălțimi, păduri de foioase și mixte.

SIERRA DE PERIJA [períha], culme muntoasă în N Anzilor, la granița Columbiei cu Venezuela, în V L. Maracaibo. Alt. max.: 3.750 m (Cerro de las Tetas).

SIERRA MADRE 1. Sistem muntos în America de Nord (Mexic), format din trei lanțuri montane care înconjură Pod. Mexican, acoperind c. 75% din suprafața Mexicului. Climă tropicală montană, uscată spre podiș și umedă spre ocean. Vegetație xerofilă (în N) și păduri tropicale (în S) care trec spre păduri de conifere la altitudini mai mari (în special diferite specii de pin). Cele trei lanțuri montane sunt: Sierra Madre Oriental, format din culmi paralele ce se întind de la NNV spre SSE, pe 1.130 km lungime, paralel cu țărmul G. Mexic, cu versanți abrupți către E, care domină câmpia din partea de E a Mexicului cu c. 1.500 m, și pante domoale spre V, care coboară spre Pod. Mexican. Munții din acest lanț sunt alcătuiți din calcare, gresii și lave vulcanice. Alt. max.: 4.056 m (vf. Peña Nevada); Sierra Madre Occidental, constituit din șisturi cristaline, calcare, gresii și lave vulcanice, se desfășoară sub forma unor culmi paralele, extinse pe direcție NV-SE, pe c. 1.600 km lungime și 160-480 km lățime, paralel cu țărmul G. Californiei și cel al Oc. Pacific, fragmentat de canioane adânci de c. 2.000 m. Alt. max.: 3.992 m (vf. Cerro de Mohinora); Sierra Madre del Sur, extins de-a lungul țărmului pacific din partea de S a Mexicului, de la Rio Balsas în NV și până la istmul Tehuantepec, respectiv până la Rio Tehuantepec în SE, pe terit. statelor mexicane Guerrero și Oaxaca. Alt. max.: 3.850 m. 2. Lanț muntos situat în extremitatea de SE a Mexicului și în partea de VNV a Guatemalei, la E de istmul Tehuantepec, care se desfășoară paralel cu țărmul G. Tehuantepec al Oc. Pacific. Alt. max.: 4.220 m (vf. Tajumulco, situat în VNV Guatemalei). 3. Lanț muntos în Filipine, în NE ins. Luzon, extins pe 345 km lungime, de-a lungul țărmului Oc. Pacific. Alt. max.: 1.850 m.

SIERRA MAESTRA, lanț muntos în SE Cubei, care domină litoralul printr-un abrupt. Alt. max.: 1.993 m (Pico Turquino). Relief carstic. Zăcăminte de min. de fier, cupru, mangan, crom, argint.

SIERRA MORENA, lanț muntos în SSV Spaniei, între fl. Guadalquivir (la S) și Guadiana (la N). Lungime: 320 km. Alt. max.: 1.323 m (Estrella). Reprezintă o extinsă peneplenă cu câteva creste muntoase și versantul sudic abrupt. Climă mediteraneană. Vegetație de tip maquis. Expl. de cărbune, cupru, plumb, mercur și argint.

SIERRA NEVADA 1. Masiv muntos în extremitatea de S a Spaniei, în Cordillera Betica, alcătuit din roci cristaline, dolomite și calcare, extins pe 150 km lungime și 41 km lățime; alt. max.: 3.478 m (vf. Mulhacén, cel mai înalt din Pen. Iberică). Relief variat, cu forme rotunjite și cu câteva vârfuri ascuțite de tip alpin. Mici ghețari și zăpezi persistente la peste 3.000 m alt. Expl. de pirite și mercur. 2. [sierə nəvædə] Lanț muntos în V S.U.A. cuprins între depr. internă a Californiei și pod. Marelui Bazin, orientat NV-SE, reprezentând un horst format din granodiorite, asimetric, ridicat, extins pe 692 km lungime și 80-140 km lățime. Versantul de V, abrupt, domină depr. internă a Californiei cu c. 1.500 m, cel de E, mai domol, coboară treptat spre Marele Bazin. Vârfurile sunt peneplenizate și păstrează urme ale glaciației cuaternare. Alt. max.: 4.418 m (vf. Whitney). Reprezintă o reg. de seismicitate ridicată, cu numeroase izv. termale și vulcani noroioși. Climă de tip mediteranean montan cu precipitații abundente iarna. Versantul de V este acoperit cu păduri de foioase și conifere, local arborete de sequoia, iar cel de E cu păduri rare de pin. Între c. 2.200 și 2.800 m se desfășoară pajiștile alpine, iar la peste 3.000 m alt. este domeniul zăpezilor persistente și al ghețarilor. În acest lanț muntos se găsesc numeroase cascade, lacuri, canioane adânci, pasuri (Sonora 2.935 m, Ebbetts 2.680 m, Carson 2.620 m, Donner 2.175 m ș.a.) și parcuri naționale (Yosemite, Sequoia, Kings Canyon). Zăcăminte de minereuri polimetalice. Descoperit în mart. 1772 de căpitanul Pedro Fages și explorat în 1874 de Josiah D. Whitney (1819-1896). Stațiuni ale sporturilor de iarnă.

SIERRA NEVADA DE SANTA MARTA, masiv muntos în extremitatea de N a Columbiei, între culmile Anzilor și M. Caraibilor, acoperit cu păduri tropicale până la c. 2.200 m alt. Alt. max.: 5.775 m (Pico Cristóbal Colón, cel mai înalt din țară). Zăpezi persistente și mici ghețari la peste 3.000 m alt.

Intrare: Sierra
Sierra
substantiv propriu (SP001FS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Sierra
plural
genitiv-dativ singular
  • Sierrei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Sierra Leone
Sierra Leone substantiv feminin
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Sierra Leone
plural
genitiv-dativ singular
  • Sierrei Leone
plural
vocativ singular
plural