O definiție pentru scorțitură
Explicative DEX
scorțitúră f., pl. ĭ. Modu de a scorți.
Intrare: scorțitură
scorțitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||